Michael Jackson is my passion !
 
 
 
Michael Jackson is my passion !
 

  jurnal nicu_mjj  
Posted on January 21st, 2011 at 5:31 pm by admin

“Michael Jackson Live In Us!” (1)

Luna mai este numita in popor si Florar, asta datorita faptului ca in aceasta luna florile incep sa se imbrace in haine de sarbatoate, inflorind si aducand lumii culoare. Ei bine luna mai este de obicei luna in care primavara isi ia ramas bun de la oameni invitand vara sa puna stapanire peste noi. Poate ca pentru multa lume aceasta perioada este una de renastere, de incepere a unei perioade pline de activitati care mai de care mai importante sau mai interesante, o luna in care cu totii simtim ca muza creatiei ne este prietena si ne simtim mai plini de viata.
La fel si pentru mine luna mai (2010) a fost una creativa si plina de viata. Ma aflam la aproximativ o luna distanta de fatidica zi de 25 iunie, ziua in care inima noastra va batea intr-un ritm mai rapid… cand ne vom inunda ochii in lacrimi, este ziua in care vom retrai un cosmar…este ziua care ne va aminti ca suntem singuri, ziua in care Michael a plecat spre o alta dimensiune, acolo unde toata rautatea si ignoranta oamneilor nu il mai pot ajunge…
Ca orice fan Michael Jackson ma gandeam la ce as putea face EU ca sa omagiez asa cum se cuvine acest moment, un moment trist, insa destul de important in viata noastra.

Stand de vorba cu mai vechiul meu prieten Sorin Dutoiu (AgentiaDePresaMondena.ro) ne-a venit ideea de a face ceva cu totul special, ceva ce nu s-a mai facut in Romania. Am dorit sa aducem un omagiu frumos omului care ne-a influentat atatia ani existenta.
Dupa lungi discutii la telefon am decis sa incercam sa facem un portet omagial, portret mozaic, format din mii de fotografii ale oamenilor din Romania care il iubesc si respecta pe Michael Jackson, pentru care acesta reprezinta cu adevarat ceva. Panoul urma sa il instalam in Parcul Herestrau pe Aleea Michael Jackson, pentru de trei zile, incepand cu ziua de 25 iunie 2010, astfel marcand implinirea unui an de la disparitia Regelui Pop. Proiectul parea relativ usor la prima vedere, insa nu a fost de loc asa; gasirea unui sponsor, autorizatiile necesare, respectatrea pormisiunilor si implicarea fanilor au fost adevarate teste de rezistenta in realizarea acestui proiect.

Si pentru ca orice lucru facut in echipa implica o impartire temeinica a sarcinilor, am decis ca eu sa ma ocup de partea creativa a acestui proiect si de promovarea lui in randul fanilor romani, iar Sorin sa se ocupe de tot ceea ce inseamna partea logistica a acestuia (gasirea sponsorilor, autorizatii necesare, promovarea lui in mass media, etc).
Nu a fost de loc usor sa pui cap la cap toate aceste lucruri, insa pasiunea si dorinta noastra de a face acest proiect ne-au ajutat sa trecem peste toate aceste lucruri cu bine si sa il ducem la bun sfarsit asa cum se cuvine.
In primul rand campania noastra trebuia sa aiba un nume, un nume simplu si de efect, un nume care sa spuna in doar cateva cuvinte lucuri pe care in mod normal ar trebui sa le explicam minute in sir pentru a se face intelese. Astfel cautand un nume sugestiv pentru proiectul nostru, am generat mai multe posibile “titluri”, insa niciunul parca nu reusea sa surprinda pasiunea cu care ne implicasem in proiect.
Intr-o zi, macinat fiind de gandul ca nu gaseam un titlu pentru proiect, m-am sfatuit cu buna mea prietena Dana in acest sens. Dana find o persoana care pune suflet in tot ceea ce face, mi s-a alaturat in cautarea unui nume potrivit.
Coincidenta sau nu, dupa lungi discutii pe messenger, am ajuns impreuna la titlul “Michael Jackson Lives In Us!“… la inceput ni s-a parut putin pompos, insa reflectand mai mult am realizat ca acest titlu era exact ceea ce ne doream cu adevarat sa spuna proiectul nostru: o multime de oamnei, atat de diferiti dar totusi cu un lucru in comun, pasiunea pentru Michael Jackson, oameni care nu se cunosc intre ei insa in a caror suflete Michael Jackson continua sa traiasca, si sa le aline existenta.
Da, asta e! Michael Jackson Lives In Us!” a exclamat Sorin cand i-am cerut parerea. Si asa a ramas titlul campaniei.

O data titlul gasit, ramanea de realizat ceea ce era mai dificil, gasirea unui sponsor dornic sa ne ajute – deoarece costurile unui astfel de panou erau cu adevarat inseminate, obtinerea autorizatiei de amplasare a panoului pe domeniul public, promovarea evenimentului in mass media, etc.
Trebuie sa recunosc ca Sorin s-a intrecut pe sine, el reusind sa gaseasca un sponsor serios si sa obtina in timp record sprijinul Primariei Capitalei dar si autorizatile necesare.
De altfel trebuie sa ii multumesc si Cristinei P., care a fost de altfel liantul dintre noi si Primarie.
Pentru ca totul sa poata decurge asa cum ne-am propus, toata actiunea trebuia sa aiba o imagine buna si sa vina din partea unei “institutii” serioase si credibile.

Site-ul lui Sorin, AgentiaDePresaMondena.ro este unul dintre cele mai citate surse de stiri mondene din Romania, resusind inca de la lansarea sa in spatiul virtual sa se impuna ca o sursa de informare credibila si serioasa pentru ziarele de monden din Romania.
Pana in acest punct lucrurile au mers ca unse, treaba parand destul de usoara, Sorin reusise sa obtina autorizatia de la Primarie, in schimbul numirii acesteia ca si co-organizator, reusise sa gaseasca un sponsor (aici este o alta poveste, se pare ca trei firme de gen au dorit sa sponsorizeze acest proiect, insa din motive lesne de inteles a trebuit sa se aleaga decat una).
Pe de alta parte eu gasisem intre timp softul special pentru realizarea portretului si facusem cateva teste in acest sens, teste care ma multumeau, insa imi si dadeau fiori pe sirea spinarii… era nevoie de un numar foarte mare de fotografii (peste 3500) pentru a se putea realiza.
Toate fiind relativ aranjate nu ne ramanea decat sa dam drumul campaniei…

In data de 7 iunie (cu aproximativ trei sapamani inaintea zilei de 25 iunie) AgentiaDePresaMondena a dat anuntul prin intermediul site-ului. Fanii Michael Jackson si toti cei care il au pe Michael Jackson in suflet erau invitati sa trimita pe adresa de e-mail creata special, fotografiile lor in scopul realizarii portretului omagial. Perioada de trimitere a fotografiilor era intre 7 si 21 iunie 2010.

Trebuie sa recunosc ca mi-a fost foarte teama, imi era frica ca nu vorm reusii, ca nu se vor primi suficente fotografii pentru realizarea portretului, ca oamnii nu vor fi receptivi si ca toate eforturile noastre s-ar fi irosit in zadar.
Insa nu a fost de loc asa… inca din prima zi pe adresa de e-mail au inceput sa vina zeci de fotografii, lucru imbucurator avand in vedere toate temerile mele.
Tin minte ca la un moment dat, dat fiind faptul ca adresa de e-mail era facuta pe gmail, au existat voci care au cerut crearea unei a doua adrese de e-mail pe yahoo, deoarece cei ce aveau contul de email pe yahoo intampinau greutati in a trimite pozele lor. Nu a existat o limita a numarului de poze pe care fanii sa le trimita, fiecare era liber sa trimita atatea poze cate dorea, respectand binenteles limitele bunului simt.
Dupa primele doua saptamani, pe cele doua adrese de email erau deja trimise peste 1500 de fotografii, lucru imbucurator pentru noi, insa nicidecum necesar pentru a realiza asa cum ne propusesem portretul omagial.
De mentionat este faptul ca tot in data de 25 iunie Bucurestiul mai gazduia un eveniment destul de important in memoria lui Michael Jackson; fanii romani, gratie unor oamnei cu initiativa, urmau sa se alature evenimentului international “Michael Jackson World Cry 2010” eveniment ce isi propusese aprinderea simultana de lumanari in memoria lui Michael, pe piesa Cry, in peste 40 de tari ale lumii, eveniment programat a se desfasura la aceeasi ora in toata lumea (aproximativ ora 00.30 ora Romaniei).
Pentru ca si aceasta initiativa era una cu adevarat extraordinara, am promovat simultan cu “Michael Jackson Lives In Us!” si pe aceasta pe site-ul meu.

Primul moment de criza a venit totusi duminica, 20 iunie, cu o zi inainte de incheierea campaniei de strangere a fotografiilor.
Vineri, 18 iunie cei de la Primaria Capitalei au solicitat ca luni dimineata (21 iunie) sa le prezentam macheta portretului pentru a-si da acordul asupra acestuia, acest lucru avand in vedere faptul ca Primaria Capitalei era mentionat ca si co-organizator alaturi de ADPM.ro.
Lucrul acesta m-a speriat, ce-i drept, noi anuntasem ca termen limita de strangerea fotografiilor data de 21 iunie (luni) ora 18.00, astfel ca a trebuit sa facem un anunt de ultima ora, prin care sa anuntam schimbarea ultimei zi de strangere a fotografiilor. Astfel ca duminica 20 iunie ora 18.00 a noul termen limita.
Samnata si duminica am selectat cele peste 3500 de fotografii primite; am primit destule fotografii care nu isi aveau locul pe panou, fotografii cu animale de casa, cu jucarii de plus, cu Michael Jackson, etc, fotografii care nu le puteam folosii.

Dupa selectarea fotografiilor, a trebuit decuparea fiecareia dintre acestea intr-o forma patrata si totodata regalrea luminozitatii la unele dintre ele, deoarece multe erau realizate cu telefoane mobile astfel ca, nu aveau luminozitatea si calitatea optima pentru a putea fi folosite.
Duminica, 20 iunie ora 18.00 am inceput lucrul la panou, acesta trebuind a fi realizat la o rezolutie foarte mare avand in vedere dimensiunea de loc mica la care doream sa il printam (2 x 2 metri)
Lucrul la acesta nu a fos de loc usor, asa cum credeam eu…ca de obicei in ultimul minut ceva trebuia sa se intample.
Calculatorul meu a refuzat sa mai proceseze macheta pe care lucram si s-a blocat iremediabil. Ce-i drept este vechi si are memorie putina.
Am decis sa ma mut cu lucrul pe laptop, el fiind mai nou si avand o memorie mult mai mare. Degeaba, ceva sau cineva imi punea parca bete in roate. Cand terminam de aranjat totul si doream sa dau salvare, acesta se bloca si nu salva nimic, restartandu-se. Nu va puteti inchipui ce stare de nervozitate am avut, ce tensiune, cum tremuram de nervi. Pentru cateva momente am crezut ca voi capitula, ca voi renunta, tremuram tot de nervi si mintea imi tesea cele mai sumbre scenarii. Daca nu reuseam sa il fac? Ce se va intampla cu toata munca de pana atunci? Cum ma voi justifica in fata lui Sorin? Ce vor spune miile de fani care au trimis fotografiile? Ce ma fac?
Am decis sa iau o scurta pauza, am tras aer in piept, am devorat in cateva minute o punga mare de napolitate invelite in ciocolata si m-am reapucat de lucru, nu inainte de a-l ruga pe Michael sa ma ajute.

Ca prin minune, in cateva minute totul era gata… aplicatia era salvata, totul pica asa cum trebuia si portretul era realizat. Am rasuflat linistit si m-am dus la culcare, eram extrem de obosit…
A doua zi de dimineata urma un alt test de rezistenta… trimiterea machetei lui Sorin pentru ca acesta sa o prezinte celor de la Primarie.

Dupa cum bine stiti, eu nu locuiesc in Bucuresti, acest lucru fiind destul de neplacut avand in vedere ca trebuia sa tin o legatura permanenta cu Sorin. Astfel am decis sa ii trimit macheta cu ajutorul site-ului transfer.ro.
Fiind la serviciu, am incecrat transferul de pe calculatorul de acolo…in zadar… acesta era cu adevarat o rabla si nu ma lasa de loc sa incarc macheta pe site. Dupa ce m-am chinuit aproxiomativ doua ore am fugit acasa si am luat laptopul la serviciu sa incerc sa transfer de pe el. In zadar, nici aici lucrurile nu mergeau tocmai bine, cand a ajuns la 95% a picat netul si totul s-a dus pe apa sambetei… un alt obstacol, credeam ca innebunesc, ca se naruie totul, insa nu am cedat.
Dupa o lupta de mai bine de patru ore cu calculatorul si internetul am reusit sa trimit macheta, am rasuflat usurat si am concluzionat fericit : “Gata, am reusit, acum nimic nu se mai poate intampla!“.

 
| Comments Off on jurnal nicu_mjj